Sparanghel

Sparanghelul este un lujer tânăr, cu textură fragedă și gust ușor amărui, cu note de alună. Se prepară la grătar, la aburi sau la tigaie și se servește de obicei ca garnitură. La alegere, se urmărește culoarea vie, vârful compact și strâns, iar la tăietură, suprafața trebuie să fie umedă, nu uscată sau lemnoasă. Un lujer proaspăt este ferm pe toată lungimea și nu se îndoaie ușor. Se păstrează la frigider, de preferință în picioare, cu capătul tăiat în puțină apă, sau învelit într-un prosop umed, și se consumă în câteva zile, cât timp își păstrează fermitatea. Înainte de gătit, se îndepărtează partea inferioară a tulpinii, acolo unde este fibroasă: se taie direct, cu un cuțit, la o distanță care se stabilește prin observarea texturii, nu prin ruperea cu mâna, deoarece punctul în care tulpina cedează la rupere nu coincide întotdeauna cu limita reală dintre partea fragedă și cea lemnoasă. O presupunere greșită este că grosimea lujerului indică vârsta sau calitatea sa; de fapt, lujerii groși pot fi la fel de fragezi ca cei subțiri, cu condiția ca pulpa să fie plină, suculentă și fără fire lemnoase la rupere.